Cauze:
- absolutismul monarhic,
- probleme religioase (catolici-protestanţi, se mai adaugă şi nemulţumirile puritaniştilor).
-Un gentilom, Hampdem, refuză să plătească ship-money, contribuţie la un armament naval, lege nevotată de Parlament. Atitudinea lui a dezlănţuit pasiunile populare.
-Având nevoie de bani pentru a reprima rebeliunea scoţiană, regele Carol I convoacă Parlamentul. Înainte de a vota impozitul deputaţii cer „îndreptarea prejudiciilor aduse naţiunii”. Regele dizolvă Parlamentul.
-Scoţienii invadează Anglia, Carol I convoacă din nou Parlamentul.
-3 noiembrie 1640 este convocat un nou Parlament (Parlamentul cel Lung).
-Situaţia se complică deoarece izbucneşte o revoltă a irlandezilor catolici iar coloniştii englezi din Ulster sunt masacraţi iar regele este învinovăţit. El primeşte Mustrarea cea Mare. Nemulţumit încearcă să-şi aresteze opozanţii dar nu reuşeşte (1642).Se retrage la York. Începe războiul civil.
Carol I
De partea Parlamentului luptau negustorii, maiştrii de ateliere, burghezia, prezbiterienii sau puritanii.
De parte regelui se aflau lorzii, aproape în totalitate.
-Un gentilom de ţară, Oliver Cromwell, a ajuns să joace rolul militar principal. El a organizat o solidă cavalerie, Coastele de Fier, şi l-a învins la Marston Moor în 1644, pe prinţul Rupert. Acest mod de organizare a stat la baza Armatei noului model, care-i provoacă regelui dezastrul de la Naseby (1645).
-1649-regele este executat.
Monarhia a fost înlocuită cu o formă republicană de conducere-COMMONWEALTH ,
- puterea executivă aparţinea unui Consiliu de Stat în frunte cu O.Cromwell,
- puterea legislativă Parlamentul,
- Camera Lorzilor s-a desfiinţat,
- Puterea era exercitată în realitate de armata condusă O.C.,
- Scoţienii încearcă să-l impună pe tronul Angliei pe fiul lui Carol I dar sunt zdrobiţi la Dunbar (1650) şi Worcester (1651),
- Cromwell dă satisfacţie burgheziei şi noii nobilimi prin adoptarea ACTELOR DE NAVIGAŢIE (1650, 1651) prin care se interzicea navelor străine să facă
negoţ cu coloniile, fără aprobarea Parlamentului şi să aducă în Anglia alte mărfuri decât cele din ţara de origine
Protectoratul
– 1653- printr-o lovitură O.Cromwell a fost declarat Lord Protector,
- puterea legislativă- Parlamentul cu 460 de membrii, ales pe trei ani,
- puterea executivă – Lordul Protector şi Consiliul de Stat,
- regim autoritar,
- la moartea lui Cromwell a fost înlăturat, a fost invitat la conducere Carol II.
REVOLUŢIA GLORIOASĂ
- Restauraţia - devenise singura soluţie valabilă deoarece revoluţionarii n-au luptat împotriva regalităţii ci a absolutismului,
- - cuprinde domniile lui Carol al II-lea Stuart şi Iacob al II-lea Stuart,
- - Carol al II-lea (1660-1685)- înţelegerea cu Parlamentul (Declaraţia de la Breda), prin care se angaja să acorde amnistie politică şi să confirme propietăţile confiscate,
- politică absolutistă,
- intenţia de a trece la catolicism.
- Iacob al II-lea (1685-1688) – intenţia de a instaura absolutismul,
şi de a reinstaura catolicismul.
Nemulţumiţi de politica regelui un grup de politicieni s-au adresat lui Wilhelm de Orania, conducătorul Olandei, cerându-i să salveze Anglia de „tirania catolică”.
- Wihelm debarcă la Dorbay (1688), Iacob fuge, el este încoronat ca rege al Angliei, nu înainte de a semna „Declaraţia drepturilor”, în care erau precizate drepturile Parlamentului şi îndatoririle regelui,
- În acest mod s-a înfăptuit Revoluţia glorioasă.
Iacob IIMaria si Wilhelm de Orania
Revoluta glorioasa, lupta de la Boyne
Modelul monarhiei constituţionale
- Anglia se bucură de un mare prestigiu fiind un simbol al monarhiei constituţionale,
- Deşi nu exista o Constituţie propriu-zisă existau un ansamblu de legi elaborate în diferite împrejurări istorice, Magna Charta, Petiţia dreptului etc.
- Puterea executivă era deţinută de Cabinet, format din miniştrii cu susţinere majoritară în Camera Comunelor, condus de un prim-ministru care se substituia regelui în calitate de executor al politicii stabilite de Parlament.
- Puterea legislativă – împărţită între rege şi Parlament,
- regele – numea miniştrii şi generalii,
- sancţiona legile aprobate de Parlament,
- - nu putea abroga legi,
- actele sale trebuiau contrasemnate de miniştrii de resort, - Parlamentul - format din Camera Lorzilor şi Camera Comunelor,
- votează legile,
- aprobă bugetul,
- controlează guvernul,
- nici o lege importantă nu se dă fără aprobarea lui.
