GRECIA ANTICA

Pentru: Clasa a IX-a

GRECIA ANTICA




Aşezare: partea meridională a Peninsulei Balcanice,

Este formată din trei zone-continentală,

                                        -peninsulară,

                                        -insulară,

Relief-muntos (în Munţii Pindului se află vârful Olimp),

         -câmpii puţine, pământ pietros,

Clima-caldă,

Ocupaţii-agricultura- a fost la baza economiei,

                                -creşterea (în special) a viţei de vie şi a măslinului,

            -creşterea animalelor mici (oi, capre, catâri),

            -mai târziu, meşteşuguri şi comerţ.

-Civilizaţia miceniană-sec. XVI-XII î.Hr.,

-micenienii se instalează în număr mare în regiunea Cnossos,( ins. Creta),

-sunt de origine indo-europeană,

-dezvoltă  civilizaţia epocii bronzului, în Grecia,

- construiesc palate mari şi luxoase, locuinţe bogate,

-1375  î.Hr.  Cnossos este distrus, micenienii clădesc pe continent palate înconjurate de câte un mic oraş,

-1125 î.Hr. Micene este distrus în întregime,

-civilizaţia miceniană a pierit în momentul în care o invazie a Popoarelor Mării  a tăiat rutele maritime şi a pus capăt schimburilor.




Palatul din Cnossos

 

 

Secolele întunecate (XII-IX)

- la sfârşitul secolului XIII începutul  sec. XII au  început migraţiile,

-probabil că sub presiunea migratorilor civilizaţia miceniană a dispărut,

-invadatorii erau păstori săraci, ei au fost influenţaţi de cultura miceniană,

-palatele au dispărut, casele erau modeste,

-au fost mai multe valuri migratoare: -aheii, se aşează în Pelopones,

                                                            -ionienii-s-au aşezat în Attica, Eubeea şi N Cicladelor,

                                                            -eolienii în Tesalia şi Beoţia,

                                                            -dorienii ocupă Argolida, Laconia, Messenia.

Treptat începe procesul de formare a unei limbi comune şi a unei civilizaţii unitare.

 

Perioada arhaică (sec. VIII-VI î.Hr.)

-fărâmiţarea economică împiedică organizarea economică comună.

Polisul-apare în perioada arhaică,

           -invazia doriană provoacă dispariţia regatelor şi a palatelor miceniene,

           -în sec. VIII î.Hr. Grecia era divizată într-o mulţime de unităţi politice numite polisuri (oraş sau stat de dimensiuni reduse),

            -are un centru,  o acropolă, un izvor bogat cu apă, o câmpie cu grâne (eventual), uneori un port mic.

Colonizarea (întemeierea de cetăţi greceşti în zone îndepărtate)

-s-a desfăşurat între secolele VIII-VI-î.Hr.

-cauze: agravarea problemei agrare,

            comerciale,

-oraşul care întemeia colonia (care se conducea singură) devenea  metropolă,

-zone de colonizare:-ţărmurile mărilor Mediterană, Marmara, Neagră, în N Africii, V Asiei Mici, S Italiei, Sicilia,

-legăturile comerciale între metropolă şi colonii erau strânse.


DEMOCRAŢIA ATENIANĂ

                               

    

Cele mai reprezentative polisuri greceşti au fost Sparta şi Atena.

-SPARTA


Caracteristici:-regim  oligarhic,

            -politică austeră,

           - devine „tabără fără fortificaţii”,

           -se bazează pe disciplina militară şi instrucţia permanentă a „egalilor”,

           -era condusă de – doi regi, ( atribuţii religioase, judecatori supremi, sefi militari cu puteri absolute);

          -cinci efori -detineau putere executiva, fiind numiti pentru un an,

                -se ocupau de educatia copiilor;

                - vegheau la respectarea legilor;

                -controlau regii;

                -convocau Appela;

                     -supravegheau administrarea bunurilor statului, ordinea publica,  
                   
                    
- viata publica.

           -Adunarea Poporului (Appela) formata din toti egalii trecuti de 30 de ani,                                                                                         .                                                                                        -  alegea - eforii,

         -Consiliul Batranilor (Gerusia),

         - decidea asupra problemelor statului,

         - aproba masurile propuse de regi si de Gerusia.

    -  Gerusia- era compusă- din cei doi regi si 28 de    cetateni  de peste 60 de ani;

                       -decidea in materie de politica externa;

                       -judeca procesele importante;

                             -aproba hotararile Adunarii Poporului;

                             -convoca eforii.

Clase sociale-

Egalii (spartanii)- drepturi politice,

                       -viata lor era dedicata serviciului militar,

                 -traiau din veniturile obtinute de pe lotul lor de pamant lucrat de hiloti si   perieci,

Perieci ( oameni liberi fara drepturi cetatenesti) -tarani ,

                                                                              -negustori,

                                                                             - mestesugari;

Hiloti (vechii locuitori subjugati de spartani)- tarani legati de pamant obligati sa serveasca in     -                                                               armata, neprotejati de lege.

Sclavi-

ATENA




 

clase sociale-aristocraţie (eupatrizi),

                     -oameni liberi (demos),

                     -sclavi, faceau parte din familie. Statul ii apara de violentele stapanilor, primeau un mic

                                       salariu,

                        -   Aristotel spunea ca “sclavii sunt sortiti din nastere sa asculte”,”intrebuintarea

                           fortei lor corporale este cel mai bun lucru ce se poate obtine de la ei”

-guvernare democratică,

- iniţial a fost condusă de un rege, apoi s-a renunţat la regimul monarchic.

Organe de conducere - nouă arhonţi

        -Areopoag (consiliu cu caracter aristocratic, arhontii fiind alesi din “deme”-circumscriptii teritoriale;

        -Eclessia (hotărăşte în problemele cetăţii, alege magistraţii).

        - Caracteristicile Ecclesiei: -toti cetatenii puteau participa la conducerea   statului ( excepţii: femeile, strainii(meteci si sclavii);

         - intrunirile aveau loc de patru ori pe luna;

         -hotararile importante erau luate de 6000 de    -   votanti(din circa 40000);

         - orice cetătean pute  lua cuvantul;

        -votul se facea prin ridicare de mana si mai    -  tarziu prin vot secret.

-          Dracon, a ramas renumit pentru severitatea legilor pe care le-a formulat între 621-594 î.Hr.

               înlătură monopolul juridic al eupatrizilor,  

-Solon, cel care a dat prima constitutie adevarata a Atenei in 594 i.Hr., ramasă in vigoare 86 de ani.

           - cuprindea: eliberarea sclavilor de datorii,

             inlocuirea oligarhiei cu tirocratia(puterea banului)

             crestea puterea Adunarii poporului(Ecclesia),

             introducea doua noi adunari(Sfatul celor 400-Bulé si   Tribunalul poporului”-Heliaia).

Clistene- între 510-508 î.Hr. a perfecţionat sistemul politic,

            -restrangerea atributiilor Arheopag-ului           

             -impartirea teritoriului statului Atena in deme si a populatiei in 10 triburi netinand cont de statutul social;

            -constituirea “Consiliului celor 500”, ai carui membri erau alesi prin tragere la sorti;

           -investirea Adunarii Poporului cu drepturi suverane;

           -institurea “ostracismului” (507 i.Hr.) pentru a preintampina tirania: persoana banuita ca aspira sa devina conducator, era trimisa 10 ani in exil in urma votului a 6000 de oameni dintre care cel putin 1000 “favorabile”, vot realizat prin zgarierea numelui celui “ales” pe un ciob(ostraka-ciob).

            -prima victima a ostracismului,

Pericle-ales anual strateg în perioada 443-429 î.Hr.,

-          organizarea intregii vieti(politica, sociala, administrativa, juridica, militara) era guvernata de Constitutia  ateniana.

-          indemnizaţii pentru toţi cei care au o funcţie publică,

              Ecclesia a devenit autoritatea suverana a statului,

Organul subordonat Adunarii Poporului era “Consiliul celor 500”

Consiliul celor 500-compus din cetateni peste 30 de ani, trasi la sorti, cate 50 din fiecare trib.

                            atributii -pregatea lucrarile Ecclesiei, ordinea de zi, indeplinea functii administrative;

-                           -membrii primeau indemnizatie;

-avea un comitet executiv (pritania), care pastra sigiliul statului, cheile templelor si puteau prezida Adunarea Populara.

Pritanii si functionarii administrative ai statului erau controlati de catre Adunarea Poporului.

Functionarii se imparteau in:

-arhonti :functii religioase, participau la anumite procese, desemnau cetatenii bogati de a face “leiturghia”(prestatie in beneficiu poporului);

functionari militari –strategi : se ocupau de apararea militara a statului cu influente in toate domeniile.

Adunarea populara se ocupa de justitie prin tribunalul de jurati (heliaia) format din 6000 de membri, care erau repartizati la diverse tribunale unde nu trebuiau sa cunoasca nici acuzatul nici acuzatorul, dand sentinta prin vot secret.

-Excludea  de la drepturi cetatenesti urmatoarele categorii: -metecii: straini stabiliti pe teritoriu atenian,

                                                                                               - sclavii eliberati care puteau fi                                                                                                            -                                                                                                negustori,mestesugari,artisti,

Efecte pozitive: suprima legea talionului sau pedeapsa colectiva, creste responsabilitatea personala.

                           orice cetatean avea posibilitatea pentru un timp limitat sa participe la treburile statului.

490-479 î.Hr.-Războaiele medice, între perşi şi greci, -490 î.Hr. Atena obţine victoria de la Marathon,

                                                                                      -480 î.Hr.coaliţia greacă obţine victoria de la Salamina,

În anul 501 î.e.n. ionienii se răscoală, împotriva perşilor sprijiniţi de Atena. Darius hotărăşte să pedepsească Atena, aşa că trimite în 490 î.e.n. o armată puternică înfrântă de atenieni la Marathon.



Bătălia de la Termopile

în primăvara anului 480 î.e.n. Xerxes , a traversat Hellespontul pe un pod de vase şi, sprijinit de o flotă puternică, a coborât spre Grecia prin Tracia şi prin Macedonia. Grecii au încercat zadarnic să-l oprească pe invadator la intrarea Tessaliei. Ei au părăsit acest proiect şi s-au retras în spatele Termopilelor, unde l-au lăsat pe regele Leonida în fruntea unei trupe mici, care a rezistat eroic invadatorilor.

477 î.Hr. se formează Liga de la Delos în care  se afirmă supremaţia Atenei. Acest lucru deranjează Sparta care alături de alte oraşe greceşti declanşează Războiul peloponesiac (431-404 î.Hr.). Spartanii se aliză cu persanii. Atena este  înfrântă dar oraşele greceşti intră în criză şi nu le mai pot face faţă mecedonenilor care  îşi impun supremaţia ( Filip al II-lea apoi  Alexandru Macedon).

Filip al II-lea a convocat Consiliul Sacru din Delphi, pentru a conduce al patrulea război  menit să-i pedepsească pe localnicii din Amphissa, vinovaţi de sacrilegiu. În faţa pericolului comun reprezentat de Macedonia, cetăţile inamice Atena, Teba, Corint şi aliaţii acestora formează o coaliţie la Cheroneea. Bătălia de la Cheroneea (338 î.Hr.) câstigată graţie unui atac al cavaleriei conduse de Alexandru. Această bătălie marchează victoria definitivă a lui Filip asupra Greciei. Filip instalează garnizoane în punctele strategice de la Termopile, Chalcis, Teba şi Corint.

Delegaţii cetăţilor şi statelor greceşti din Pelopones, cu excepţia Spartei, se reunesc la Corint, formând o confederaţie numită Liga de la Corint, condusă de un consiliu comun. Liga de la Corint votează pentru războiul contra perşilor, precum şi pentru alianţa cu Filip şi descendenţii acestuia. Astfel, Filip devine atotputernic în Grecia şi este numit Hegemon, conducător suprem al armatelor eleno-macedonene împotriva perşilor, campionul panelenismului.După asasinarea lui Filip al II-lea, la 2o de ani Alexandru devine rege.

 Numit conducător al "conferenţei" elene de către Congresul de la Corint, el a reprimat revolta oraşelor greceşti, i-a învins pe tebani dându-le o lecţie crudă şi aspră, pe care se pare că a regretat-o tot restul vieţii, şi a supus Atena.

Alexandru a reuşit apoi să îi reunească pe greci pentru a-l putea înfrunta pe inamicul comun: perşii. În 334 î Hr, în fruntea unei armate de 30.000 de pedeştri şi 5.000 de călăreţi, tânărul rege traversează Hellespontul şi ajunge la Strâmtoarea Dardanele, la gura Mării Negre.

Înconjurat de generali competenţi regele izbuteşte să supună Imperiul Persan şi începe cucerirea Asiei.